Automobilul viitorului

Dintotdeauna automobilul viitorului a fost considerat a fi cel electric. Se pune deci intrebarea: De ce oare planurile de milioane de dolari sunt acum aruncate la cosul de gunoi?

In majoritatea filmelor SF, ca de pilda in "Minority Report", filmul cu Tom Cruise, putem vedea vehicule ale viitorului. Inevitabil, acestea functioneaza cu electricitate. Asta in viitor. Prezentul insa nu suna foarte bine pentru autovehiculele electrice. Desi motorul electric a fost considerat mereu "alternativa verde", nepoluanta, la motorul cu ardere interna de azi, cu doar cateva exceptii, el a ramas in continuare pe plansele inginerilor si exista dubii din ce in ce mai mari ca va merge mai departe.

Scoaterea din priza

Recent, Ford a anuntat ca renunta la Think, vehiculul electric cu doua locuri, la numai un an dupa lansarea lui in Marea Britanie. Vanzarile totale nu au depasit 1000 de bucati, desi targetul initial era de 5000. Masina "care putea fi incarcata la orice priza" fusese promovata agresiv, macar in comparatie cu altele de acest tip. Companii prestigioase din Marea Britanie, ca Body Shop, British Telecom, BBC, au cumparat masini, ba masina chiar a intrat in dotarea politiei londoneze.

In SUA, decizia a suparat grupurile de activisti de mediu, care au creat un grup de actiune numit Re-Think (think = a gandi), acesta planuind demonstratii de protest.

Insa problemele Ford cu Think au fost lipsa cererii, performantele slabe ale bateriei, adica aceleasi probleme pe care le-au avut automobilele electrice de la bun inceput. Intr-adevar, deocamdata nimeni nu a reusit sa produca o baterie care sa furnizeze o energie la fel de mare ca aceea furnizata de un litru de benzina.

Desigur, Ford stia foarte bine in ce se baga si de aceea campania de promovare a urmarit sa scoata in evidenta avantajele (putine) pe care le avea: incarcarea bateriei costa doar cativa centi, era o masina mica de oras, foarte manevrabila, in plus masinile electrice sunt scutite de taxe in majoritatea tarilor. Tentant, intr-adevar, dar nu suficient pentru vanzari masive.

Problema este ca nimeni nu cumpara masini exclusiv pentru a le utiliza in oras. Macar un week-end pe luna sau la doua luni si tot e folosita in afara. Si nici nu se poate considera ca o masina ca Think ar fi cumparata doar ca masina de amuzament.

De altfel, viitorul lui Think era previzibil inca inainte de lansare. La urma-urmei, General Motors, rivalul lui Ford, renuntase la masina sa electrica pe baterii, EV1, chiar inainte de lansarea Think.

In total, Ford a investit in Think 123 milioane de dolari, in vreme ce General Motors a depasit un miliard.

Conspiratie sau impas tehnologic

Exista insa si o teorie a conspiratiei. In 1990 a aparut in statul California o lege conform careia, din 2003, un anumit procent din masinile comercializate de marii producatori trebuie sa aiba emisii zero.

Din aceasta cauza, adeptii teoriei conspiratiei sustin acum ca marii producatori conspira pentru a demonstra ca masinile cu "emisii zero" sunt neperformante pentru a evita impunerea acestei legi la nivel federal sau, Doamne, fereste! - la nivel mondial ori pentru a evita o legislatie mai aspra.

Numai ca marile corporatii se apara cu exact sumele investite. Nimeni nu este nebun sa investeasca miliarde de dolari in tehnologii fara viitor. Numai ca, pur si simplu, bateriile nu sunt suficiente pentru a propulsa un automobil.

Majoritatea analistilor spun ca esecul Think marcheaza sfarsitul automobilelor cu baterii. Atat Ford, cat si General Motors spun ca investitiile viitoare se vor concentra asupra tehnologiei fuel-cells. Aceasta tehnologie este acum considerata “Sfantul Graal” al industriei auto, pentru ca asta inseamna autovehicule cu emisii zero, dar performante similare cu cele clasice.

Pana atunci, energiile producatorilor auto se concentreaza asupra unor tehnologii combinate. Au mai ramas cativa producatori care realizeaza automobile pe baterii pentru piata SUA, cum ar fi Toyota sau Nissan, dar focusul este pe alte tehnologii.

Nu toata lumea este insa dispusa sa considere automobilele pe baterii ca fiind caduce. David Friedman de la Union of Concerned Scientist spune ca “in viitor vor exista tot felul de tehnologii si automobilele pe baterii vor avea locul lor, in special in marile aglomerari urbane”.

Surse alternative

Bateriile nu sunt singura forma de energie alternativa pentru automobile. In 2000, Honda si Toyota au inceput sa comercializeze masini "hibride" care reuseau sa depaseasca granitele stramte ale limitelor impuse de bateriile simple. Practic, nu trebuia sa le pui in priza, ci sa... incarci rezervorul.

Toyota Prius, un automobil de 5 pasageri de dimensiunile unei Toyota Corolla, consuma putin peste 4 litri la 100 de kilometri in oras. Honda Insight, ceva mai mic, consuma circa 3 litri la suta in oras.

Motoarele hibride combina ce este mai bun din cele doua tehnologii: energia electrica si combustibilul lichid. In loc sa se incarce la priza, ele isi reimprospateaza bateriile cu ajutorul unui mic motoras.

O alta sursa o reprezinta energia kinetica rezultata la franare. Astfel, cand automobilul franeaza, energia kinetica este convertita in energie electrica si stocata in baterie. La semafor, motorul se opreste complet pentru economisirea energiei.